Toga, îmbrăcămintea oficială a
cetăţeanului roman, (interzisă străinilor) era o piesă din lână albă (toga
candida) tăiată în două semicercuri, ale căror dimensiuni ajungeau până la şase
metri.
În timp de doliu sau alte
nenorociri se purta toga de culoare neagră (toga sordida).
Aranjarea ei era destul de
complicată şi cerea foarte multă migală.
Magistraţii şi băieţii
cetăţenilor romani (până la 17 ani) purtau toga praetexta, toga tivită pe
margine cu o bandă de purpură. După ce deveneau majori, tinerii îmbrăcau toga
virilă (toga virilis).
Tunica, haină de uz curent,
strânsă pe talie cu ajutorul unei cingători (cinctura), era purtată, de obicei,
pe sub togă.
Pallium şi paenula
(îmbrăcăminte pentru timpul rece) au înlocuit cu timpul toga. […]
Femeile purtau tunică, cu sau fără mâneci, mai largă decât
cea a bărbaţilor. Pe deasupra acesteia se punea stola, o cămaşă lungă până la
glezne, strânsă pe talie cu o cingătoare. Peste stola se purta o manta simplă
(ricinium), sau o haină mai mare (palla). […]
(Adaptat după Manualul de
Estetică, clasa a XII-a, Adrian Iorgulescu, Doina Pungă, Gheorghe Stroia)