Toga, îmbrăcămintea oficială a
cetăţeanului roman, (interzisă străinilor) era o piesă din lână albă (toga
candida) tăiată în două semicercuri, ale căror dimensiuni ajungeau până la şase
metri.
În timp de doliu
sau alte nenorociri se purta toga de culoare neagră (toga sordida).
Aranjarea ei era
destul de complicată şi cerea foarte multă migală.
Magistraţii şi
băieţii cetăţenilor romani (până la 17 ani) purtau toga praetexta, toga tivită
pe margine cu o bandă de purpură. După ce deveneau majori, tinerii îmbrăcau
toga virilă (toga virilis).
Tunica, haină de uz curent,
strânsă pe talie cu ajutorul unei cingători (cinctura), era purtată, de obicei,
pe sub togă.
Pallium şi paenula
(îmbrăcăminte pentru timpul rece) au înlocuit cu timpul toga. […]
Femeile purtau tunică, cu sau
fără mâneci, mai largă decât cea a bărbaţilor. Pe deasupra acesteia se punea
stola, o cămaşă lungă până la glezne, strânsă pe talie cu o cingătoare. Peste
stola se purta o manta simplă (ricinium), sau o haină mai mare (palla). […]
(