Toga, îmbrăcămintea
oficială a cetăţeanului
roman, (interzisă străinilor)
era o piesă din
lână albă (toga
candida) tăiată în două semicercuri, ale căror dimensiuni ajungeau până
la şase metri. În timp
de doliu sau alte nenorociri se purta toga de culoare neagră (toga
sordida). Aranjarea ei era destul de complicată şi cerea
foarte multă migală.
Magistraţii şi băieţii cetăţenilor romani (până la 17 ani) purtau toga praetexta, toga tivită pe margine
cu o bandă de purpură. După ce deveneau majori, tinerii îmbrăcau toga virilă (toga virilis).
Tunica, haină
de uz curent, strânsă pe talie
cu ajutorul unei cingători (cinctura), era purtată, de obicei, pe sub togă.
Pallium şi
paenula (îmbrăcăminte pentru timpul rece)
au înlocuit cu timpul toga.
[…]
Femeile purtau tunică,
cu sau fără mâneci, mai largă
decât cea a bărbaţilor. Pe deasupra acesteia se punea stola, o cămaşă lungă până
la glezne, strânsă pe talie cu o cingătoare.
Peste stola se purta o manta simplă (ricinium), sau o haină mai mare (palla). […]
(Adaptat
după Manualul de Estetică, clasa a XII-a, Adrian Iorgulescu, Doina Pungă, Gheorghe Stroia)